Hector Malot: Singur pe lume

 

Acum cîteva săptămîni am văzut un film în două părţi (pentru televiziune) numit Sans famille, o ecranizare a unei cunoscute cărţi scrise de Hector Malot. La noi titlul cărţii a fost tradus ca “Singur pe lume” în defavoarea celui original, a fost una dintre cărţile pe care le-am citit de destule ori pe vremea copilăriei. Filmul mi-a trezit curiozitatea şi m-am apucat să citesc cartea, din nou, după… o tonă de ani de cînd am citit-o ultima oară.

Este una dintre cărţile copilăriei, şi nu doar pentru mine. Subiectul bebeluşului fără familie, găsit pe una dintre străzile Parisului, doar pentru a fi aruncat pe drumuri cîţiva ani mai tîrziu, avînd ca stăpîn un muzicant desor de cîini, a cucerit inimile multor copii de-a lungul ultimelor decenii. Recitind cartea mi-am reamintit şi de ce: peregrinările alături de Vitalis şi de animalele sale, apoi alături de Matia, perioada petrecută ca grădinar şi cea din mină mi-au amintit de vremurile bune de altădată cînd savuram acele aventuri.

Filmul nu surprinde decît o mică parte a vieţii descrise de Remi în paginile cărţii, doar punctele esenţiale cu unele modificări, dar fără a pierde prea mult din atmosfera originală. Pentru un film de televiziune şi-a atins scopul, dar este departe de a atinge valoarea cărţii.

Nu ştiu cîţi dintre voi au citit această carte în perioada copilăriei, dar vă sugerez să o (re)citiţi şi să-i îndemnaţi pe copiii voştri să o citească şi ei.

 

Articol preluat de aici.

Comments

Leave a Reply

*

XHTML: You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>