Software fara licenta

M-am gîndit să abordez acest subiect pentru că mă documentez în eventualitatea realizării unei plîngeri penale, cîndva în următoarele săptămîni. Un fost client mi-a folosit codul (în interiorul unei pagini web) pentru o perioadă fără să plătească pentru el, iar asta se încadrează la software fără licenţă, mai ales că în contract era specificat cît se poate de clar că drepturile de autor îmi aparţin mie pînă în momentul plăţii, ca şi autor al lui, după care se transferă beneficiarului (este bine să ai o asemenea asigurare suplimentară pentru asemenea situaţii, în completarea legii).

Din ce-am aflat, atît persoanele fizice cît şi cele juridice care folosesc programe de calculator (software) de orice fel fără licenţe pot răspunde penal pentru piraterie. Aceleaşi informaţii (de pe reţea) spun că răspunderea în cauză este prevăzută de art.139, al. 2,3 şi 5 din legea nr. 8/1996, ulterior modificată şi completată. Se pare că se acordă mai mult amenzi decît pedeapsă cu închisoare în aceste cazuri, dar nici perioada de la răcpare nu este exclusă. În afara răspunderii penale persoanele fizice şi juridice mai răspund şi civil, ele trebuie să plătească despăgubiri titularilor drepturilor de autor încălcate, valori care pot ajunge pînă la triplul valorii software-ului piratat.

Eu zic că vor urma cîteva săptămîni cu adevărat interesante şi abia aştept să scriu despre ce se va petrece mai departe. Nu am mai făcut nimănui o plîngere penală pentru că-mi foloseşte (sau pentru că mi-a folosit la un moment dat) programele (sau script-ul paginilor de web ca în acest caz), dar există şanse destul de mari să fac acest lucru – deşi nu-mi doresc deloc asta. Am mai scris despre individul în cauză (fostul client) acum cîteva săptămîni şi îl ştiu suficient de prost încît să nu-mi plătească factura în termenul prevăzut de contract. Atunci cînd tupeul este cît carul şi nu este suficientă minte este destul de uşor ca această combinaţie să se transforme într-o infracţiune.

Inchisoare pentru piraterie virtuală

Tocmai s-a anunţat pe la ştiri că a fost   condamnat proprietarul unui domeniu (cartel.ro, dacă am reţinut  corect)  care oferea spre descărcare filme (şi în general programe şi  fişiere  protejate de drepturile de autor). Pedeapsa este 1 an cu  suspendare.

Bun.  Ei şi? A fost doar un fraier care a  fost prins. În primul rînd pentru  că a cerut bani pentru fişierele  descărcate (doar nu prea au ce să-ţi  facă dacă descarci filmele alea şi  te uiţi la ele apoi le ştergi), în al  doilea rînd pentru că nu a luat  toate mijloacele de protecţie necesare.  Nu mă refer la protecţia  virtuală, pentru că nu prea ai cum să îi laşi  pe oameni să descarce o  tonă de fişiere fără să fii urmărit în vreun  fel, ci la protecţia  legală. Cînd te apuci să faci o tîmpenie din asta  este indicat să o  faci printr-o metodă care să-ţi aducă bani foarte  legali, astfel încît  să-i fie foarte greu cuiva să te acuze.

Apropo… aţi auzit de donaţii? <img src=”http://www.dan-marius.ro/ckeditor/plugins/smiley/images/teeth_smile_vechi.gif” alt=”” /> Chiar dacă 1% din cei care descarcă torentele alea oferă o donaţie de 1   euro pe lună (în medie) tot aţi ieşi în cîştig dacă ar fi să luăm în   calcul cantitatea de torente folosite la ora actuală.

Sau publicitate din trafic… nu cred că o fi auzit nimeni de aşa ceva. <img src=”http://www.dan-marius.ro/ckeditor/plugins/smiley/images/teeth_smile_vechi.gif” alt=”” />

În plus, cu o floare nu se facă primăvară. A fost prin unul, au mai rămas cîteva sute.

&nbsp;

Articol preluat de <a href=”http://www.dan-marius.ro/diverse/IT-internet-TI/Inchisoare_pentru_piraterie_virtuala/MTkyMA==/”>aici</a>.

Fiscul si sechestru pe Arhiepiscopia Tomisului

Zilele acestea mi-am adus aminte din plin şi încă o dată de tupeul unora dintre preoţii care aparţin de aşa zisa religie naţională. Aseara am văzut pe Antena 2 (doar fugitiv, cît am stat pe lîngă televizorul aprins) o emisiune cu un preot tupeist care i-a spus unui specialist it ateu că acesta trăieşte în lumea calculatoarelor spre deosebire de cei credincioşi care trăiesc în lumea reală pentru ca mai apoi, nu chiar imediat, să adauge că este mai sigur de existenţa lui decît de existenţa lui şi a celor din studio. Popa ăla mi-a aratat că prostul nu e prost destul dacă nu e şi fudul. Unii ar putea spune că mă leg de credinţa individului respectiv, dar de fapt mă leg doar de declaraţiile lui.

Ştirea de azi, cea pe care am abordat-o de fapt, nu face decît să completeze atitudinea preotului de aseara. S-a spus şi pe la tembelizor, dar şi pe reţea, că mai multe bunuri ale Arhiepiscopiei Tomisului, printre care Palatul Arhiepiscopal, terenuri şi autoturisme, au fost puse sub sechestru de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Constanţa, pentru o datorie către stat de peste 4,2 milioane de lei.

Datoria este veche de aproape 6 ani şi a tot crescut între timp pînă să ajungă la suma asta frumuşică. Din ce-am înţeles de la ştiri datoria asta este motivată de neplata unor taxe la stat pentru salariile preoţilor din subordine şi că ar mai fi ceva deturnări de fonduri implicate.

Personal nu pot să nu mă întreb cît de nesimţiţi trebuie să fie unii oameni încît să primească bani de la credincioşi, de la stat, din donaţii şi din afacerile BOR-ului (care-s mai mult de o grămadă), să facă planuri ca să construiască o monstruozitate denumită şi categrală a mîntuirii neamului, dar să nu plătească taxele pentru stat ale propriilor angajaţi. Pentru că asta şi sînt preoţii ortodocşi: angajaţi la BOR. Evident, întrebarea pe care mi-o pun este pur retorică. Răspunsul este cît se poate de clar: foarte nesimţiţi. Practic sînt nişte monştri de nesimţire.

În completare a ce am văzut pe la tembelizor mai devreme, în Evenimentul zilei scrie că Arhiepiscopia Tomisului a trimis un comunicat de presă prin intermediul căruia care face referire la statutul de organizare şi funcţionare a Bisericii Ortodoxe Române, conform căruia “bunurile sacre sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile şi… prin urmare sediul Arhiepiscopiei Tomisului nu poate face obiectul unui sechestru”.

HA?! Ştiu că pentru unii BOR-ul este o ţară în ţară, dar pentru o asemenea tîmpenie repetată prea des aş fi în stare să le dărîm acele bunuri de rahat. Pentru moment sînt de acord cu directorul Emil Mihăilescu care, conform aceluiaşi articol, susţine că Palatul Archiepiscopal este “un obiect de bun comun” fiind vorba despre sediu administrativ. Din punctul meu de vedere n-are decît să-l confişte, le mai dă unora peste bot şi chiar că ar merita.

Pînă la urmă cei care vor plăti vor fi tot fraierii de credincioşi pentru că autorităţile bisericeşti vor să facă o chetă printre preoţi şi să strîngă banii pe care nu i-au plătit statului.

Articol preluat de aici.