Cum faci mase plastice din lapte și oțet

Pentru început ai nevoie de o cană cu lapte (pe care o încălzești, dar nu o fierbi) și cîteva lingurițe de oțet. Le amesteci bine și apoi strecori lichidul rezultat într-un alt recipient. Ce-ți rămîne în sită este plasticul pe care-l folosești mai departe: îl zdrobești pentru a fi uniform, îl lași să se usuce apoi îl torni într-o formă.

Bombardament cu azot lichid

Ce faci cînd ai prea mult timp la dispoziție, cîteva flacoane goale pe care ai vrea să le arunci și cîțiva litri de azot lichid? Păi… dacă te deranjează vecinii și vrei să le întorci serviciul poți să le arunci peste gard pet-urile pe jumătate pline cu azot lichid. Adică cam ca și-n filmulețul alăturat. E adevărat, ăla e doar un experiment, dar aplicațiile practice sînt numeroase. Nu știu în ce măsură chestia asta intră la reciclarea obiectelor din plastic, dar vă puteți interesa mai departe. 😀

Ştiinţa ciocolatei

Dacă v-aţi întrebat pînă acum care e diferenţa dintre cacao, cocoa şi ciocolată şi încă n-aţi găsit un răspuns satisfăcător, ei bine, nu e prea mare. Cacao şi cocoa este practic acelaşi lucru, deşi procesul de rafinare a ei a variat în timp: seminţele produse de arborele de cacao care după uscare se macină sub formă de pulbere. La un moment dat anglofilii au modificat ordinea unor vocale, transformînd cacao în cocoa. Ciocolata este pudra de cacao la care se mai adaugă unt, zahăr, lapte şi alte ingrediente, în funcţie de reţetă. Cu cît concentraţia de cacao este mai mare, cu atît ciocolata este mai amăruie.

Urmărind monologul cu imagini de mai sus puteţi afla cîteva detalii despre ciocolată pe care probabil nu le ştiaţi.

Cum să construieşti o armă cu şină (railgun)

Probabil aţi auzit de armele astea de la jocurile de calculator sau de prin filme… sînt destul de comune printre armele viitorului (sau, cel puţin, printre prototipurile mai mult sau mai puţin secrete ale armelor moderne).

Chiar şi filmul Eraser cu Arnold Schwaerzenegger le-a folosit, o variantă modificată pentru a putea fi folosită de o persoană. Un SF, evident. Dar idea există şi este funcţionabilă, trimite un obiect cu o viteză mare folosindu-se de curent electric şi fenomenul electromagnetismului, chiar dacă pentru moment nu prea poţi să distrugi multe cu ceea ce puteţi face acasă, urmărind filmuleţul de mai sus.

Experimente ştiinţifice pe care le poţi face acasă

În funcţie de experimentul pe care vrei să-l pui în practică vei avea nevoie de cîteva ouă şi borcane cu oţet (vei obţine nişte mingi interesante şi de unică folosinţă), o bucată de săpun şi un cuptor cu microunde, apă cu coloranţi şi o plantă, ulei de gătit, apă şi coloranţi alimentari, etc, etc.

Urmăriţi filmuleţul pentru a afla mai multe. Poate că nu veţi considera asta ca fiind ştiinţă, dar conţine suficiente elemente de chimie şi fizică pentru a fi considerate experimente ştiinţifice.

Stiinta: Folosirea ADN-ului ca sistem de stocare a datelor


Folosirea ADN-ului ca sistem de stocare a datelor #1

Ideea folosirii de material viu într-un domeniul care, cel puţin pînă acum, a aparţinut în întregime lumii anorganice, iar elemente precim siliciul şi cuprul (dar nu numai) au făcut “legea” nu e deloc nouă: eu o ştiu de cîţiva ani buni, iar scenariştii şi regizorii de filme şi seriale ştiinţifico-fantastice au folosit-o de mai multe ori în această perioadă.

Ei bine, articolul publicat de LA Times spune că cercetătorii de la Stanford au găsit o metodă de a folosi ADN-ul unei fiinţe vii (care se găseşte în fiecare celulă) ca sistem de stocare a datelor care poate fi rescris. Imaginea alăturată prezintă două colonii de bacterii E. coli care au culori diferite în funcţie de informaţiile stocate în modulele lor de memorie.

Se spune despre bioinginerul Drew Endy de la Universitatea Stanford că este un pioner al biologiei sintetice, acea ramură a ştiinţei care doreşte să transforme cărămizile lumii vii în unelte folosite la dezvoltatea maşinilor vii. În cursul săptămînii trecute cercetătorii de la laboratorul lui au anunţat că au găsit o metodă de a transforma ADN-ul într-un sistem de stocare a datelor care poate opera în interiorul unei celule vii.

Stiinta Folosirea ADN-ului ca sistem de stocare a datelor /Dan-Marius.ro – felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Stiinta: Seringa fara ac care injecteaza pulberi

Nu de puţine ori pînă acum am auzit că unora (prieteni sau cunoştinţe) le era sau le este frică de ace. Mai precis: de acele siringilor care sînt folosite în cazul injecţiilor. Motivele sînt diverse, variind de la simpla neplăcere a unui obiect ce-ţi pătrunde prin piele pînă la o adevărată fobie, dar pînă acum nu prea au existat alternative la siringile cu ac. De asemenea, toate injecţiile pînă acum (cel puţin cele pe care le-am primit) au folosit lichide (fie medicamente, fie vaccinuri) care au fost introduse în organism.

Azi am aflat despre un tip de seringă fără ac care foloseşte pulberi în loc de lichide pe care le injectează folosind un sistem care funcţionează pe baza forţei Lorentz. Siringa a fost inventată de Ian Hunter şi Noga Hogan de la MIT (Massachuttes Institute of Technology) împreună cu Andrew Taberner de la Universitatea Auckland (Noua Zeelandă).

Stiinta Seringa fara ac care injecteaza pulberi /Dan-Marius.ro – felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Science: What will happen when the Andromeda galaxy and the Milky Way collide


 The Milky Way and Andromeda galaxy are on a collision course: in about 3 billion years from now the two galaxies will collide. Then over a span of 1 billion years or so after a very complex gravitational dance, they will merge to form an giant elliptical galaxy. That’s why the collision period is aproximated to a period from 3 to 5 billion years from now.

Our galaxy, the Milky Way, is a collection of about 400 billions stars spread out in a thin disk more than 100,000 light year across. Our Sun, the center of the solar system, is one of those stars sitting about midway out in the disk moving around with the others on nearly circular orbits. The Milky Way would look like one of the most spiral galaxies if we could see it from the outside – nothing special.

Science What will happen when the Andromeda galaxy and the Milky Way collide /Dan-Marius.ro – my slice of internet / Oradea, Bihor, Romania.