Dar ce e cu fotografia asta a lui Basescu?

Traian Basescu face o vizita de lucru de unul singur la podul proaspat deschis peste Dunare. Din neatentie cade in apa si era cit pe ce sa se inece. Trei baieti aflati la pescuit undeva in apropiere il scot din apa…

– Baieti, m-ati salvat, sint presedinte, o sa va indeplinesc cite o dorinta!

Primul baiat vrea sa mearga la Disneyland… Al doilea vrea abonament pe tot sezonul la meciurile Stelei… Al treilea vrea un scaun cu rotile complet automatizat, cu CD player inclus.

– De ce vrei asa ceva??! se mira Traian Basescu. Doar nu esti un copil cu dizabilitati..

– Deocamdata nu sint, dar cind o sa afle tata ca v-am salvat….

Presedintele incearca sa-l convinga ca o sa-i fie bine, dar baiatul nu se lasa convins nicicum. Intr-un final se decide sa emigreze in America de frica parintelui furios. La vama un ofiter il intreaba:

– De ce ati adus cu dumneavoastra bulinele astea rosii?

– Contra bronsitei.

– Si astea albe?

– Contra reumatismului.

– Dar astea mititele?

– Contra sinuzitei.

– Dar ce e cu fotografia asta a lui Basescu?

– Contra dorului de tara!

Un american vrea să cumpere o fermă în preajma Oradei

Un american vrea să cumpere o fermă in preajma Oradei. Face turul fermei si, la sfîrşit, vede stupii de albine.

– Nu mai cumpăr ferma că mi-e frică de albine, zice el.

– Hai dom’le că albinele sînt bune: fac miere, ceară şi dau propolis, încearcă să-l convingă proprietarul.

– Nu! Nu iau ferma pentru că mi-e frică de albine.

– Uite dom’le, hai să facem un pariu: te leg dezbrăcat de copacul ăsta şi dacă te înţeapă vreo albină pîna diseară iti dau ferma pe gratis.

Spre seară, cînd proprietarul fermei se apropie de copac, îl găseşte pe american palid, obosit, vlăguit.

– Ce-ai păţit, te-a înţepat vreo albină?

– Nu.

– Atunci ce?

– Bade, viţelul de acolo n-are mamă!?!?

Mai mulţi emigranţi la angajare în America

Printr-un translator patronul întreabă:

– Face cineva finisări?

Românul:

– Fac io!

– Face cineva confecţii metalice?

Românul:

– Fac io!!!

– Face cineva faianţări?

Românul:

– Fac io!!!

Patronul ii spune translatorului.

– Spune-i românului că-l angajez, dar dacă mă mai înjură o dată pleacă….

In anii ’90 Ion pleaca in America. Maria, sotia sa il roaga la plecare

In anii ’90 Ion pleaca in America. Maria, sotia sa il roaga la plecare:

– Ma, Ioane nu vreau nimic… sa-mi aduci doar o pereche de chilotei, ma…..

– Bine tu, Marie, ti-aduc cum sa nu .

Pleaca Ion, iese pe poarta, merge 100 m, iar Maria striga dupa el:

– Ma Ioane, si-o fundita de legat parul ma!!!

– Da tu, da!!

Ajunge Ion in America, cauta un magazin mare, iara la intrare sta scris: cine cauta un lucru si nu il gaseste in magazinul meu, va fi rasplatit cu o mie dolari… iar la final era semnatura patronului. Ion merge la raionul de lenjerie intima si cere:

– Vreau si eu o pereche de chilotei cu fundita pentru legat parul…

Vinzatoarea, alarmata, alearga la patron fuga:

– Sefu! A venit un roman si mi-a cerut chilotei cu fundita pentru legat parul… si …nu avem! Ce fac ii dau mia de dolari sau nu?

Patronul ii raspunde:

– Da-i repede banii si sa plece ca nebunul asta ne cere imediat si izmene cu cofrag pentru oua si nici de alea nu avem.

Monografia hirtiei igienice

Nu stiu daca cineva s-a apucat sa scrie o monografie a hirtiei igienice, dar informatiile despre acest obiect de prima necesitate sint atat de surprinzatoare, incit ele n-ar trebui ignorate.

In orice caz, hirtia a inceput sa fie folosita in scop igienic timid si unde nu te-ai astepta. Pina la urma a ajuns o afacere de succes pentru cine a stiut s-o plaseze in spirit comercial, asa cum i se cade oricarei marci de succes. Iata cateva repere, notate de Factroom:

1. Cea mai veche atestare privind folosirea hirtiei in scop igienic dateaza din anul 589 d. Hr, fiind mentionata de invatatul chinez Ian Ching intr-un manuscris al sau.

2. Tot China detinea recordul mondial la productia de hirtie igienica in secolul al XIV-lea. O inregistrare din anul 1393 consemneaza ca 720.000 coli de hirtie iigienica fusesera livrate curtii imperiale.

3. In acelasi an imparatul Hunu si familia sa au folosit in scopuri personale 15.000 foi de hirtie igienica de lux, imbibate cu condimente aromatice.

4. In aceeasi perioada, nici macar elita societatii europene nu cunostea uzul hirtiei igienice, recurgand la alte materiale, ca frunze, fan, paie, iarba si cirpe vechi.

5. Fiecare foaie a volumului “Old Farmer’s Almanac”, aparut in America, a fost perforata din tipografie intr-un colt spre a putea fi atirnata in toalete dupa ce a fost citita.

6. Hirtia igienica a fost lansata ca produs de succes pe scara industriala in America anului 1857,de catre industriasul Joseph Gayetti. A devenit rapid marca, numele lui find imprimat pe fiecare coala.

7. Urmatoarea marca a fost al lui Hans Klenk. Si el si-a imprimat numele pe produs, dar i-a dat si o denumirea comerciala, pentru ca produsul sa nu se confunde cu patronul “bigudiuri de hirtie”.

8. Astazi in majoritatea tarilor europene are succes hirtia alba cu exceptia Frantei, unde este preferata cea roz. O companie portugheza a inregistrat succes lansind o hirtie neagra.

9. In zilele noastre productia mondiala de hirtie igienica este echivalenta cu o sosea lata de sase metri care avanseaza fara oprire cu o viteza de 110 km/ora.

10. In ciuda acestei impresionante productii s-a constatat ca numai 30% din populatia planetei foloseste hirtie igienica. Unii n-au acces la ea, altora li se pare prea scumpa, altii, in naivitatea lor, nici n-au auzit de asa ceva.

Definitia corectitudinii politice

Nu ştiu în ce măsură este adevărată faza cu concursul din SUA, dar am primit mesajul următor prin intermediul uneia dintre grupurile de discuţii la care sînt abonat (de fapt e o listă de glume), el conţine probabil cea mai adevarată definiţie a corectitudinii politice pe care am întîlnit-o pînă acum. Din cîte am înţeles a fost apllicată cu mult succes în cazul negrilor din America de Nord în ultimele decenii şi este aplicată aproape la perfecţie în cazul ţiganilor de pe la noi (România şi restul Europei).
În SUA se organizează o competiţie pentru cele mai adecvate definiţii ale unor termeni contemporani. Pentru competiţia din 2010 termenul de definit a fost political correctness (corectitudinea politică).

Cîştigatorul a scris următoarele:

“Corectitudinea politică este o doctrină cultivată de o minoritate delirantă, ilogică şi promovată rapid de mainstream media (canalele mass-media oficiale) lipsite de scrupule, care susţin afirmaţia cum că este întrutotul posibil să apuci o bucată de căcat de partea curată.”

Am luat-o (definiţia) de aici.

O pestera de pe Marte descoperita de niste elevi

Oare cît de mare o fi diferenţa dintre sistemul de învăţămînt american şi cel românesc? Se ştie că cel românesc este la pămînt, dar mai tragem cît de cît spuza de pe rezultatele generaţiilor anterioare de elevi şi mai scoatem cîteva valori, pe ici-colo. Nici cel american nu este prea strălucit… au şi ei valorile lor, evident, dar au şi multe rebuturi.

Însă alta este diferenţa: elevii de gimnaziu iau parte la proiecte de studiu asupra imaginilor luate de navele spaţiale ale NASA care orbitează în jurul planetei marte. Nu ştiu să fi existat un asemenea proiect pe la noi sau care sînt şansele ca un asemenea studiu să aibă loc prea curînd.

Astfel, un grup de 16 elevi de clasa a şaptea din clasa se ştiinţă a unei şcoli din California au descoperit intrarea într-o peşteră pe Marte creată prin prăbuşirea porţiuni din acoperiş. Bravo lor.

Mai multe informaţii pot apar în ştirea celor de yahoo aici.

Articol preluat de aici.

Scutul antirachetă american

Ştirea zilei de azi este dedicată scutului antirachetă care, după cum s-a anunţat, se doreşte să devină operaţional în 2015… însă rămîne de văzut în ce măsură se va pune în aplicare această idee. Actualul preşedinte, Traian Băsescu, a chemat CSAT-ul într-o şedinţă de urgenţă iar nu la mult timp după aceea a început să se bată cu mass-media în declaraţii sforăitoare cum că vom avea de cîştigat de pe urma scutului, că sîntem alături americanilor, şi aşa mai departe. Nu vreau să insiste asupra bla-bla-urilor respective, le puteţi găsi pe reţea. Mie mi se pare cam suspectă graba asta… nu pot să nu mă întreb ce vrea să ascundă cu ocazia acestui scandal. Pentru că scutul antirachetă va fi un nou scandal, sînt aproape sigur de asta.

Nu sînt deloc înclinat să mă încred în declaraţiile oficiale ale preşedintelui, mai ales din cauza grabei şi a faptului că, din ce am citit pe reţea sau am aflat de la tembelizor, jocurile par să fie făcute deja încă de anul trecut. Pe de altă parte, este vorba de declaraţiile lui Traian Băsescu, preşedintele jucător. Nu prea iese el să facă declaraţii în grabă dacă nu ar dori să lovească în cineva anume, prieten sau (fost prieten) duşman.

Cîteva informaţii oficiale (sau, cel puţin, vehiculate în presă) despre subiect: Traian Băsescu a anunţat că Barack Obama, preşedintele SUA, a invitat România să participe la dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă (iar lingăii s-au grăbit să îi dea ascultare), e vorba “doar” despre stabilirea unor componente ale scutului la noi în ţară, operaţiunea va costa “doar” vreo 3-4 miliarde de euroi (şi încă nu se ştie cineva va plăti, dar, dacă mă gîndesc bine, răspunsul este doar unul singur: vor plăti fraierii). S-a insistat pe faptul că scutul nu este îndreptat împotriva Rusiei ci a Iranului, de parcă Iranul ar da 2 bani pe noi dacă unii nu s-ar considera aliaţi de-ai americanilor. Motivul este simplu: autorităţile ruseşti s-au arătat îngrijorate de o asemenea ameninţare posibilă nu prea departe de graniţele lor… chiar s-a făcut aluzie la un posibil conflict din această cauză.

“Pe teritoriul României vor fi amplasaţi interceptori tereştri, ca parte componentă a sistemului antirachetă. Calendarul convenit cu partea americană vizează operaţionalizarea facilităţilor de pe teritoriul ţării noastre începînd cu anul 2015”, a spus Traian Băsescu. Din punctul meu de vedere, însă este o dorinţă care este foarte posibil să nu se mai îndeplinească.

El a mai precizat că în perioada următoare vor avea loc negocieri bilaterale pentru încheierea unor acorduri necesare, urmînd ca acestea să fie ratificate de Parlamentul României.

Cel mai interesant fapt este că Cehia şi Polonia au refuzat să instaleze aşa ceva pe propriul teritoriu. Oare de ce? Oare pentru că oamenii aia chiar au şira spinării intactă şi nu se încovoaie în faţa oricărui individ sau putere mondială? Oare pentru că ştiu care e valoarea demnităţii şi a suveranităţii naţionale?

Concluzia zilei este că polonezii şi cehii sînt MULT mai inteligenţi decît politicienii noştri. Cît de tîmpit ( = lingău american) trebuie să fii ca să accepţi aşa ceva? Adică un scut antirachetă. Într-o ţară normală o asemenea aberaţie nici nu ar fi fost pusă pe lista de discuţii a CSAT-ului (Consiliu Suprem de Apărare a Ţării), cu atît mai mult nu ar fi pusă în practică. Într-o ţară normală opinia publică ar descuraja orice aplicare a unui asemenea proiect, chiar dacă unora dintre politicieni le-ar veni ideea unei asemenea sinucideri politice. Dar noi trăim în România, ţara fraierilor şi a celor care acceptă multe (cam orice) fără să crîcnească şi fără să reacţioneze prea mult. Deocamdată.

Articol preluat de aici.