Simularea impactului dintre Terra și un asteroid

Evenimente de genul ăsta s-au mai întîmplat pînă acum (se zice că unul a omorît cea mai mare parte a dinozaurilor acum 65 milioane de ani) și se vor mai întîmpla și în viitor. Șansele de coliziune sînt relativ mici, dar sînt sigure: coliziunile vor avea loc.

Și tu o să freci menta cu ocazia aia, nu?

Solstitiul de vara 2011

În cazul în care mai trebuie să vă aducă cineva aminte, azi este cea mai lungă zi a anului. Noaptea aceasta va fi cea mai scurtă din an, aşa că folosiţi-o cum trebuie.

21 iunie 2011, ziua solstiţiului de vară. Începe vara astronomică, iar ziua va scădea constant pînă la solstiţiul de iarnă, în decembrie.

Aşa cum apare pe Astronomy.ro, datele exacte ale solstiţiilor şi echinocţiilor din 2011 sînt următoarele:

  • echinocţiul de primăvară: 21 martie, ora locală 01:21
  • solstiţiul de vară: 21 iunie, ora locală 20:16
  • echinocţiul de toamnă: 23 septembrie, ora locală 12:04
  • solstiţiul de iarnă: 22 decembrie, ora locală 07:30

Echinocţiile sînt momentele în care Soarele trece prin cele două puncte în care eliptica intersectează ecuatorul ceresc, iar ziua şi noaptea au durată egală.

Planeta gigant Tyche

Se spune că pînă la urmă sistemul ăsta solar s-ar putea să aibă 9 planete şi nu 8, chiar dacă Pluto a fost redus la stadiul de planetoid. Motivul este o planetă bine ascunsă în norul Oort, adică o sferă cu raza de un an lumină format din milioane de obiecte planetare de mici dimensiuni (bolovani sau gheaţă aflate la o temperatură foarte apropată de zero absolut). El este în direcţia celei mai strălucitoare stele din constelaţiile din sus, Alpha Centauri (aflată la 4 ani lumină de sistemul nostrur solar).

Cercetătorii bănuiesc de ceva vreme (12 ani) existenţa unei planete de patru ori mai mare ca Jupiter, tot un gigant gazos, pentru că o parte dintre corpurile cereşti aflate în norul Oort care au fost smulse din locaţia lor de către mareea galactică nu s-au mişcat aşa cum ar fi trebuit. Traiectoriile acelor meteoriţi şi comete au fost influenţate de către ceva, foarte probabil gravitaţia unei planete. Ipoteza are un punct slab: teoriile conveţionale susţin că giganticul gazos ar fi trebuit să disloce de asemenea comete din interiorul norului, nu doar să modifice traiectoriilor obiectelor aflate deja în mişcare… dar asemenea comete nu au fost observate.

Informaţiile despre această posibilă planetă din sistemul nostru solar sînt încă în curs de procesare., se spune că vor fi făcute publice nişte rezultate în luna aprilie. Momentan se ştie că temperatura planetei este de -73 de grade Celsius şi că este la o distanţă de 15 mii de ori mai mare decît distanţa dintre Soare şi Terra (= o unitate astronomică) şi de 375 de ori mai departe de Soare decît Pluto. Doar Uniunea Internaţională a Astronomilor va decide dacă ea va fi considerată a noua planetă a sistemului sau nu. Principalul argument împotriva acestui lucru este că, foarte probabil, Tyche s-a format în jurul altei stele şi ar fi fost prinsă ulterior în cîmpul gravitaţional al Soarelui. Uniunea ar putea alege să creeze o categorie complet nouă pentru Tyche.

Denumirea vine din mitologia grecească: Tyche era zeiţa responsabilă de destinul oraşelor, a fost ales acest nume din cauza unei ipoteze mai vechi, acum abandonată de majoritatea astronomilor, că Soarele ar putea face parte dintr-un sistem binar cu un companion, denumit Nemesis, care ar fi putut fi responsabil de extinţiile în masă de pe Terra. În mitologie Tyche era sora bună a lui Nemesis.

Mai multe informaţii despre acest subiect apar în articolul de pe independent.co.uk (evident, în engleză).

 

Articol preluat de aici.

GJ 581g, o planeta asemanatoare Terrei

Astronomii au anunţat că a fost descoperită o planetă asemănătoare Terrei care ar putea întreţine viaţa aşa cum o cunoaştem noi. Sistemul solar se află la constelaţia Balanţei la 20 de ani lumină de sistemul nostru solar, steaua a fost denumită GJ 581 şi este este o pitică roşie. Dintre cele 6 planete care compun sistemul aflată în atenţia cercetătorilor este a patra, se află la 0,15 unităţi astronomice de stea, iar o perioadă de rotaţie în jurul stelei este de 37 de zile. Un an lumină este distanţa pe care o parcurge lumina într-un an, iar o unitate astronomică este distanţa dintre Terra şi Soare. Planeta se poate afla atăt de aproape de steaua ei fără să fie afectată de căldura emanată de steauă pentru că în general piticile roşii sînt mai reci decît categoria de stele din care face parte şi Soarele nostru. Masa planetei GJ 581g este mai mare decît a Pămîntului, cam de 3-4 ori mai mare, iar diametrul ei este de 1,2-1,4 ori mai mare decît al Terrei.

Informaţii detaliate despre subiect se găsesc aici.

Articol preluat de aici.