Tu de ce nu rîzi?

Acum cîteva zile eram la birou cu cîţiva colegi, la o şedinţă. La un moment dat am făcut o glumă ca să destind un pic atmosfera… toţi au izbunit în rîs, mai puţin un coleg. Hai să-i zicem, de comun acord, Bulă.

– Tu de ce nu rîzi? l-am întrebat.

– Ce rost mai are? Oricum de mîine nu mai lucrez aici!

Verişoara lui Ion Pribeagu

VERIŞOARA

de Ion Pribeagu

Prin anul nouă sute nouă

Nu mai eram un oarecare,

Veneam la clubul „Lumea Nouă”

Şi alte cercuri literare.

 

Îl cunoscusem pe Gârleanu,

Pe Cincinat, pe Eftimiu

Şi-a apărut, de Minulescu,

„Romanţe pentru mai tîrziu”.

 

Visam să cuceresc o lume,

Să schimb humorului tiparul,

Că publicasem nişte versuri

Într-un săptămânal, „Ţînţarul”.

 

Văzînd directorul revistei

Că am talent de pamfletar,

Fără să steie mult pe gînduri

M-a angajat ca secretar.

 

Redacţia era în centru;

O cameră unde-ncăpea

Biroul, scaune, dulapul,

Maculaturi şi-o canapea.

 

De joi, când apărea revista

Şi pînă lunea care vine

Redacţia era închisă

Şi cheile erau la mine.

 

Directorul, un om politic,

Cu redingotă şi cu cioc,

Venea în timpul săptămînii,

Însă duminica de loc.

 

Aşa că tînăr, cu speranţe,

Plutind în sferele senine,

Mi-nchipuiam că-n toată ţara

Nu-i altul mai grozav ca mine!

 

Şi într-o sîmbătă, pe seară,

Plimbîndu-mi visul pe Lipscani,

M-am cunoscut cu o fetiţă

Cam de vreo douăzeci de ani,

 

De parcă Dumnezeu din ceruri

Vrînd dorurile a-mi înfrîna,

O nimfă mi-a trimis în cale

Şi mi-a şoptit: – Ionică, na!

 

Nici nu-mi mai încăpeam în piele

De-acest potop de fericiri,

C-avea cosița în inele

Şi-n sîn, ascunşi, doi trandafiri,

 

Guriţa roşie şi mică

Şi ochii negri, plini de foc,

Că tot privindu-i mi-era frică

Să nu pleznesc de-atît noroc!

 

Ne-am dus la cinema, la „Clasic”.

Un film cu Eva şi Adam.

O vorbă n-am scos pe-ntuneric,

Că doar prin mîini ne-nțelegeam.

 

Tîrziu, cam după miezul nopţii,

Ca-un autentic amorez,

Am invitat-o ca să vadă

Redacţia unde lucrez.

 

În cameră, printre săruturi,

Înghirlandate în rondele

Am proclamat-o-ntr-o poemă

Prinţesa visurilor mele!

 

Şi dimineaţa, pe la zece,

Cînd vream să-i mai dedic o strofă,

Deodată, a bătut în uşă

Directorul! O catastrofă!

 

În clipe de-astea, turbulente,

Tu nu ştii singur ce să faci:

S-ascunzi după birou fetiţa,

Sau cît mai grabnic să te-mbraci.

 

Şi s-a-ntîmplat cum se întîmplă

Când n-ai un pic de prevedere:

Eu, numa-n pantalon şi guler,

Şi ea cu nudul la vedere!

 

Directorul, galant din fire,

Privind-o a şoptit:- Scuzaţi!

Iar eu am spus: – Mi-e verişoară,

Venit-aseară din Galaţi!

 

A scotocit printre sertare,

A scos grăbit un manuscris,

Şi cînd fu gata de plecare,

M-a tras de-o parte şi mi-a zis:

 

– Să nu fii supărat, Ionică,

Însă aş vrea să-ţi spun ceva:

Acum trei luni, fetiţa asta,

A fost şi verişoara mea…

Test de imaginatie la angajare

Omul de la birou rasfoi cu atentie hirtiile din dosar, puse citeva intrebari de rutina si, la sfirsit, conchise:

– Tinere, actele sint in regula. Indeplinesti conditiile de studii, de vechime in munca, recomandarile sint bune, ma rog, ai adus tot ce trebuie. Dar, pentru a putea fi angajat in unitatea noastra, unitate cu un specific aparte, urmeaza sa sustii si un test de imaginatie. Proba obligatorie si… eliminatorie!

Tinarul se foi nelinistit in fotoliul din fata biroului. La un asemenea examen nu se asteptase.

– Ei?!…

– Pai, n-avu incotro tanarul, cu imaginatia nu stau prost. Dimpotriva. Dar, cind e vorba de un test… Unchiul meu chiar mi-a spus: “Fii atent cum procedezi! Daca te afli cumva in incurcatura, imi dai un telefon…”

– Serios?! Cine-i unchiul asta al dumitale?

– A, nu, ca m-a si avertizat: “Sa nu cumva sa te folosesti de numele meu. Nu vreau sa fiu amestecat in cine stie ce. Te duci, te prezinti ca orice cetatean, clar? Eu il cunosc pe omul acela (vorbea de dv.), in cateva rinduri, in clipe grele, l-am si ajutat”. Va amintiti?

– Dac-as sti despre cine e vorba…

– A, nu, ca ajutorul a venit indirect. Era si greu sa ajungeti tocmai la el. Insa i-a telefonat un amic al dv., iar dumnealui a intervenit unde trebuia… Ca mi-a si zis, inainte de a porni incoace: ”Oamenii trebuie sa se intr-ajutoreze. Nu se stie cand ai nevoie de cineva, undeva… ” Nu sinteti de aceeasi parere?

– Ba da… ba da…

– In ce priveste testul, continua cu prudenta tinarul, stiti, n-as vrea… Dv. ce ma sfatuiti? Poate ar trebui sa dau un telefon

Omul de la birou chibzui indelung:

– Nu, nu e cazul! hotari el, ferm. De ce sa deranjam? Problema dumitale e rezolvata, de fapt. Miine te prezinti la lucru. Si sa fii foarte punctual!

– Va multumesc!
Dupa citeva zile, tinarul fu chemat iarasi de omul de la birou:

– Ei, te simti bine la noi?

– Excelent!

– Apropo de unchiul dumitale, n-ai vrea sa…

– Va rog sa ma iertati, zimbi tinarul, dar n-am nici un unchi.

Omul de la birou ramase perplex:

– Vrei sa spui ca toata povestea aia a fost…

– Un test de imaginatie, asa cum mi-ati cerut…

Nu fumati in acesti birou!

desen de pus in fiecare birou din lume!

N-am făcut eu desenul ăsta, dar subscriu la mesajul lui: “vă rog foarte frumos să nu fumaţi în acest birou!!! Mie îmi place să fac sex mai mult decît vă place vouă să fumaţi… şi totuşi nu vin în biroul vostru să vă fut!”

Legile activitatii intr-o firma

Legea lui Slous:Daca îndeplinesti o sarcina prea bine, vei ramîne cu ea pe cap. 
Legea lui Franko privind locul de munca: Daca-ti place ceea ce faci probabil ca faci ceea ce nu trebuie. 
Prima capcana a geniului: Nici un sef nu va pastra un subaltern care are dreptate tot timpul.. 

Legea lui Raphel referitoare la afaceri: Cu cît angajatii au mai putin de lucru, cu atît vor lucra mai încet. 

Maxima biroului: Telefonul nu suna niciodata cînd nu ai nimic de facut.. 

Legea lui Otto: Întotdeauna faci ceva lipsit de importanta cînd seful trece pe la biroul tau.. 

Legea lui Chapman: Daca nu poti sa-ti termini treaba în primele 24 de ore atunci lucreaza noaptea... 

Regula lui Harry: Cînd nu stii ce sa faci sa mergi grabit si ia-ti o mina îngrijorata. 

Concluzia coridorului: Poti sa te duci oriunde daca ai o mina serioasa si duci cu tine un dosar.