Bula și Ștrul, vechi prieteni, se-ntîlnesc într-un bar după cîțiva ani de drumuri diferite prin viață. Beau cîteva beri, povestesc despre femei și ce-au mai făcut în tot acest timp.

– Tu cu ce te mai ocupi, Bulă? întreabă Ștrul la un moment dat.

– Cînt la piculina, în orchestra simfonică a României, facem turnee internaţionale.

– Grozav! Trebuie să fie superbi să te plimbi prin lume, făcînd ceea ce-ți place.

piculina– Nu prea… Am cîntat anul trecut pentru regina Angliei. Adora muzică, după cum știi deja. Cînd am terminat le-a spus supușilor ei: umpleți-le instrumentele cu aur!. Tuba se umple cu aur, contrabasul se umple cu aur, și eu cu blestemata asta de piculina…

Apoi am cîntat și pentru regele Iordaniei. Iubeste muzica. Cînd am terminat a spus: umpleți-le instrumentele cu argint!. Tuba se umple cu argint, contrabasul se umple cu argint și eu… cu blestemata asta de piculina…

Anul trecut am cîntat și pentru Putin, “ţarul” Rusiei. Nu știu dacă urăște muzica sau dacă ne urăște că sîntem români și-i stăm ca un spin în coastă.  A spus: să le băgați instrumentele alea in cur! Tuba nu încăpea, contrabasul nu încăpea… și eu cu blestemata asta de piculina!