Carburanti versus salarii

Un lucru mi-a atras atenţia de cînd cu scandalul preţului carburanţilor din ultimele zile, dar nu l-am abordat. Am aşteptat să atingă un anume prag critic ca să încep să scriu despre el.

În ultimul timp s-au tot făcut comparaţii dintre preţul motorinei şi a benzinei şi banii pe care-i cîştigă românii de rînd (adică cei care nu-s prea bogaţi dar depind într-o măsură mai mare sau mai mică de el) şi, ca de prea multe ori de cîteva secole încoace am fost în urma tuturor. Noi, românii adică. Şi este perfect normal: restul Europei au fost ocupaţi să muncească în tot acest timp şi să-şi formeze ceea ce se poate denumi educaţia muncii. În schimb noi am muncit pentru alţii: turci, fanarioţii greci, comuniştii ruşi… inclusiv pentru ei, restul europenilor. Şi am furat la greu, dar mai mult doar între noi. Dacă am fi făcut ca alţii, să furăm de pe la nativii americani şi de pe la indien vreme de cîteva generaţiii sau să prădăm navele de prin mările şi oceanele lumii am fi fost departe.

Am cam deviat un pic pe partea istorică, dar este un pic cam necesar pentru concluzie. Nu mă miră deloc că media salariilor din alte ţări este mult peste media de aici. O merită, aşa cum le merităm şi noi pe ale noastre. Sînt unii care se vaită că nu au destui bani ca să trăiască bine (sau cel puţin acceptabil) sau măcar să trăiască european… dar va fi mereu aşa atîta vreme cît ne vom fute între noi la rece decît să batem fierul cît e cald şi să împingem ţara spre o dezvoltare durabilă. Lamentările despre greutăţile prin care trecem nu vor ajuta cu nimic.

 

Articol preluat de aici.

Pretul carburantilor

 

Preţul benzinei şi al motorinei par să fie pe buzele tuturor azi… la cel ca în ultimele zile de fapt doar că problemei au început să i se acorde tot mai multă atenţie. Adevărul este că preţul carburanţilor chiar a crescut în ultimii ani (şi nu cu puţin) şi că salariile nu au crescut pe măsură (cel puţin pentru majoritatea românilor). Este un lucru care îi afectează pe mulţi care depind de maşinile personale pentru a ajunge la muncă, este deranjat pentru cei care s-ar lua şi s-ar pune la volan pentru a conduce aiurea, prin vacanţe şi nu numai… dar la fel de deranjante sînt şi protestele aproape puerile pe care le-au iniţiat unii în ultimele zile.

S-a venit cu ideea nealimentării maşinilor la pompele din toată ţara pentru cîteva zile (variind de la una la trei, în funcţie de idee), s-a plătit cu mărunţiş în cantităţi mari în vederea blocării temporale a anumitor staţii de benzine… dar asta e gîndire de adolescenţi. Ăia care chiar au nevoie de carburanţi (transportatorii de exemplu) vor alimenta indiferent de protestele unora dintre români, celor care nu le pasă de aceste proteste vor alimenta din nou (poate doar ca să le facă ciuda) în acele zile de “protest”.

În plus, chiar crede cineva că benzinarii nu şi-au luat în calcul perioadele mai libere (în care clienţii sînt mai puţini, voit sau nu)? Pe bune? Chiar mai există fraieri care să creadă aşa ceva? Foarte probabil că protestul ăsta va duce la diminuarea profiturilor benzinarilor… poate chiar pînă la colosala sumă de 0,0001% din cifra de afaceri pe luna asta… dar cu siguranţă că-şi vor reduce pierderile la valul de alimentări de după aceea. Mai ales că motorina şi benzina se scumpesc continuu. Deci nu prea au de pierdut de pe urma unui popor de fraieri. Atîta vreme cît oamenii vor şti că depind de carburanţii fosili şi atît vor fi la mîna celor care controlează aceşti carburanţp.

Pînă la urmă adevăraţii vinovaţi sînt tot românii. În primul rînd pentru că foarte mulţi s-au lenevit şi nu-şi mută curul din casă decît pînă la maşină şi de acolo la lucru, la cumpărături (şi cam atît)… efortul fizic pe care-l fac s-a redus considerabil tinzînd spre zero. Mersul pe jos sau cu bicicleta s-a mărit oarecum în ultimul timp, dar n-aş putea spune că foarte mult… încă lipsesc spaţii amenajate pentru biciclete (din alea serioase, că la trasul de dungi din vopsea pe asfalt sîntem buni dar nu înseamnă că alea-s trasee pentru biciclişti).

În al doilea rînd pentru că se dedau la asemenea proteste juvenile. Vreţi să protestaţi mai serios? Folosiţi o lună întreagă doar mersul pe jos, cu bicicleta şi MIJLOACELE DE TRANSPORT ÎN COMUN. Porniţi-vă maşinile doar cît să nu se descarce bateriile şi folosiţi-le doar la drumurile absolut necesare. Să vedeţi voi cît de drastic s-ar reduce profitul benzinarilor dacă 3-4-5 milioane de români ar face asta în acelaşi timp.

Şi, pe post de concluzie… în ultimul timp s-au făcut destule maşini electrice de unde să alegeţi. Da, încă-s mai scumpe decît cele cu combustie internă, dar preţul folosirii ei ulterioare scade considerabil: fără benzină şi fără motorină luată în fiecare lună parcă nu mai trebuie să plătiţi atît de mult, nu? (cel puţin pînă nu se prinde cineva să crească preţul curentului electric). Atîta vreme cît vă deplasaţi doar prin oraş o maşină electrică (sau, eventual, un hibrid electric-combustie internă) este mult mai rentabilă decît o maşină cu combustie internă.

În plus, cît o fi taxa de primă înmatriculare pentru maşinile electrice? Eu parcă am auzit că nu este.

Articol preluat de aici.

Solar Impulse, avionul solar, a trecut de primul test de zbor

Solar Impulse este un avion solar creat pentru a zbura zi-noapte fără carburant şi emisii de noxe şi a trecut de primul test de zbor deasupra Elveţiei miercuri. El are 12 mii de celule solare integrate în aripile sale şi este prototipul unui aparat de zbor care se doreşte să fie lansat în 2012. Aparatul a zburat 87 de minute deasupra părţii de vest a Elevţiei la altitudinea de 1.200 de metri avîndu-l la manşă pe pilotul de test german Markus Scherdel.

A durat 6 ani pentru a construi aparatul din fibră de carbon care are lungimea aripilor cît a unui Airbus A340 dar cîntăreşte cît o maşină de dimensiune medie (are o masă de 1.600 kg). Are patru motoare electrice şi a fost construit pentru a fi capabil să zboare zi şi noapte cu ajutorul bateriilor de mare performanţă în care este înmagazinată energia din celulele solare. Este de aşteptat să atingă o viteză medie de zbor de 70 km pe oră şi să ajungă la o altitudine maximă de 8.500 de metri.

Bugetul proiectului este de 100 de milioane de franci elveţieni (94 de milioane dolari americani) dintre care 80 de milioane primite de la sponsori. Primii trei mari sponsori sînt compania de produse chimice Solvay, compania producătoare de ceasuri Omega, parte a grupului Swatch şi gigantul bancar Deutsche Bank. Ecole Polytechnique Federale de Lausanne (EPFL), una dintre universităţile politehnice federale elveţiene este consilierul ştiinţific.

Mai multe informaţii pot fi găsite pe pagina prototipului (SolarImpulse.com) şi în articolul de pe pagina de la Reuters.

Articol preluat de aici.