Traian Basescu versus Mihai I

De vreo 24 de ore ( /- cîteva ore) foartă multă lume a început să se isterizeze pe tema declaraţiilor lui Traian Băsescu în legătură cu fostul rege Mihai I de Hohenzollern… şi, ca de obicei, au început să caute nod în papură fiecărui aspect al declaraţiilor şi relaţiei celor doi. Adică modul de acţiune tipic românesc în care fiecare are ceva de zis, ceva de clevetit (mai mult sau mai puţin pe lîngă subiect).

Ştiţi deja declaraţia lui Băsescu? Dacă nu o ştiţi nu-i bai: o reproduc mai jos, pentru orice eventualitate (am găsit-o reprodusă pe hotnews aici), mai ales că am avut nevoie să o citesc în întregime (pînă acum doar am auzit-o în trecere pe lîngă tembelizor).

Tot continuam sa consideram ca abdicarea Regelui a fost un mare act patriotic. Nu. A fost un act de tradare a interesului national al Romaniei. Din partea Regelui. Acesta este punctul meu de vedere (…) Vedeti, noi inca nu ne asezam corect valorile. Spre exemplu, pentru noi toti si pentru istorie, Antonescu ramane responsabil de Holocaust impotriva evreilor si a tiganilor, ducerea lor in Transnistria, nu stiu ce. Nimeni nu spune ca statul roman avea un sef de stat atunci. Asta (maresalul Antonescu, n.red.) era doar prim-ministru atunci. Unora le dam averi, iar pe altii ii consideram criminali de razboi – seful de stat si prim-ministru. Doar pentru ca unul a fost sluga la rusi si a lasat tara prin abdicare il iertam, de toate pacatele?

Eu zic că, pe lîngă manevra de distragere a atenţiei, Traian Băsescu era obligat să pornească acest “mortal kombat” împotriva fostei familii regale. În ultimele cîteva luni am observat o atenţie mai specială din partea televiziunilor către această familie (în măsura în care am apucat să urmăresc ştirile), nu m-ar mira deloc să îl folosească pe fostul rege Mihai I ca pion împotriva lui Băsescu. Ce-a făcut actualul preşedinte nu este decît un atac preemtiv împotriva unui potenţial pericol.

“Act de trădare a interesului naţional al României?” Nu ştiu dacă aş zice chiar aşa ceva… nu cunosc toate efectele renunţării la regalitate pentru a mă pronunţa. Însă cu siguranţă abdicarea lui Mihai I a fost un act de trădare a condiţiei de rege şi şef de stat (am mai spus-o deja, n-am mai gînd să reiau). Traian Băsescu este un şef de stat de conjuctură (a fost ales prin vot pentru o perioadă anume de timp), fost rege Mihai a fost educat pentru poziţia pe care a ocupat-o… plecarea din ţară prin abdicare anulează orice pretenţii pentru a mai ocupa aceeaşi poziţie (el şi familia lui).

Personal nu pot decît să urmăresc scandalul ăsta cu pachetul de floricele de porumb şi sucul pe bază de cofeină… mă amuză la culme. Unii s-au scandalizat pe bune de tupeul lui Băsescu, dar asta pentru că-l iau mult prea în serios. Mă interesează turnura pe care o vor lua evenimentele în următoarele zile pentru că Traian Băsescu merită pus la colţ cu faţa la perete (ca să mă exprim cît mai frumos) pentru prostiile pe care le-a spus şi le-a făcut în ultimul timp (şi-s destule), iar Mihai I şi restul fostei case regale de Hohenzollern merită puse la locul din istorie pe care-l merită… Un loc doar la timpul trecut.

Articol preluat de aici.

Mihai I si fosta casa regala a Romaniei

Between past and future

Deși în ultimele zile am fost un pic rupt de știrile curente din cauza unui program foarte încărcat, una dintre știrile de azi a reușit să-i atragă atenția: fostul rege Mihai I a decis să rupă toate legăturile cu familia princiară de Hohenzollern din care se trage.

Așa cum am citit aici, căutînd mai multe informații despre subiect, fostul rege a zis, printre altele că

In conformitate cu dorintele regretatului nostru bunic, Majestatea Sa Regele Ferdinand I, si cu decizia Sa din anul 1921, Familia Regala a Romaniei si membrii sai au purtat si poarta numele de “al Romaniei”. Dar incepand cu 10 mai 2011, Casa Regala a Romaniei nu va mai purta numele de “Hohenzollern-Sigmaringen”, si nu va mai fi cunoscuta de la aceasta data sub numele de “Casa de Hohenzollern-Singmaringen”. Casa Regala romana va fi cunoscuta de acum inainte numai sub numele de “Casa Regala a Romaniei”.

Nu știu că gîndiți voi, dar eu sînt pro-monarhie. Ultimii conducători ai României s-au dovedit a fi niște pramatii ordinare sau niște incapabili (sau ambele), așa că am ajuns să îmi doresc să fie conducător cineva care să investească în țara asta pe termen lung. Dar nu îmi doresc nici un urmaș al casei de Hohenzollern-Sigmarigen, oricum s-ar numi acum. Din punctul meu de vedere această familie a pierdut orice pretenții pe care le-ar fi putut avea aici atunci cînd același Mihai I a preferat să abdice și să fugă din țară după cel de-al doilea război mondial. Nu știu ce-a făcut în exil, dar nu cunosc vreo încercare de-a lui de a lua partea acestui popor pe care ar fi trebuit să-l conducă… nici în perioadă comunistă și, cu atît mai puțin, nici după aceea.

Tot din punctul meu de vedere, în momentul în care vreun urmaș de-al lor ar ridica vreo pretenție la conducerea acestei țări ar crea o datorie de onoare care mă va obliga să îi ucid pe toți descendenții acelei familii. Sună brutal, dar cînd vine vorba de o asemenea datorie de onoare nu am de ales. Un conducător rămîne un conducător pînă la capăt, indiferent de situație. Dacă este ales pentru un anume post, responsabilitățile lui pot înceta după efectuarea termenului, dar atunci cînd este născut și crescut în acel sens luptă și moare pentru cei pe care-i conduce.

Concluzia este că avem nevoie o nouă casă regală în lipsa uneia legitime.