Ion era insurat cu curva satului. Toti oamenii din sat se laudau care mai de care ca s-au “intilnit” cu Maria, nevasta lui Ion. Dupa ceva timp nevasta-sa cade bolnava la pat. Ion o ameninta:

– Tu!!! Sa stii ca n-o sa te imbrac cind o sa mori. Goala te bag in sicriu, ca tare ti-o mai placut sa umbli goala prin sat.

Dupa citeva zile ii moare nevasta. Se gindeste Ion:

– Bai, da’ totusi, n-o pot baga goala in sicriu. Ii arunc un cearsaf pe ea si asta e.

Dupa inmormintare ajunge Ion acasa si-l apuca mustrarile de constiinta:
– Totusi o fost nevasta-mea, buna… rea si eu am acoperit-o doar cu un cearsaf?!? Daca ajunge in rai cum ajunge ea in fata Sfintului Petru?? GOALA???!! Nu! E clar, trebuie sa repar greseala.

Pune mina pe o lopata, baga o rochita de-a ei in plasa si in plin miez de noapte porneste spre cimitir. Sapa pina da de sicriu. Desface capacul si stupoare…: in sicriu era doar acel cearsaf. Speriat, ridica cearsaful si gaseste un biletel:

“Ioane, sint plecata la Andrei

Groapa patru, rindul trei”!