Mincare cruda

Una dintre tendinţele pe care le-am observat în ultimul timp pe la prieteni este acela de a mînca cît mai crud posibil. Nu mă înţelegeţi greşit, nu este vorba de a mînca carne crudă sau alte chestii disgraţioase… este vorba de a mînca cît mai multe verdeţuri şi mîncare neprelucrată termic. Nu ştiu în ce măsură toate acestea se încadrează într-un regim vegetarian sau vegan, dar meniul include tot felul fructe şi legume, de seminţe comestibile şi ciuperci, pîine obţinută altfel decît prin coacere în cuptor (nici nu ştiam pînă acum cîteva zile că există aparate cu ajutorul cărora dintr-un aluat special se obţine pîine prin uscare), ouă şi lapte (pe care încă nu ştiu cum le prelucrează).

Nu pot spune că este o ideea rea. La cîte chimicale (în sensul rău al cuvîntului) sînt băgate în produsele de pe magazinele alimentare (sau hipermarketuri, supermarketuri, sau cum vreţi să le spuneţi) pentru a le face să reziste cît mai mult înainte de a fi considerate expirate nimic nu prea mai este sigur. Un procent cît mai mare de produse proaspete şi naturale ar fi asemenea unei guri de aer proaspăt pentru un om pe cale să se înnece. Pe de altă parte, deja au fost destule scandaluri cu soia sau porumbul modificate genetic (omg-urile în general) pentru a atrage atenţia tuturor că nici aceste produse nu sînt în întregime sigure. Că or fi avînd motive bune să facă scandal sau or fi doar atacuri informaţionale este altă mîncare de peşte. Rămîne la latitudinea fiecăruia să decidă în ce măsură are grijă ce mănîncă.

Pe de altă parte, deşi sînt mult prea carnivor pentru a renunţa definitiv la carne (ţine mai mult de obiceiuri decît de necesitate), mai fac ocazional pauze de la mîncatul produselor din carne. Din punctul meu de vedere poţi mînca absolut orice (cu condiţia să nu-ţi facă mai mult rău decît bine) şi în orice cantitate atîta vreme cît faci suficient de mult efort fizic pentru a consuma caloriile în plus şi, mai ales, atîta vreme cît nu exagerezi. O dietă compusă doar din carne sau una compusă doar din fructe şi legume, cu alte cuvinte acel gen de dietă care nu conţine toate substanţele esenţiale unei bune funcţionări a organismului, te ţine în viaţă o perioadă determinată dar cu siguranţă nu face bine pe termen lung.

Nu pot spune că aprob sau dezaprob un regim alimentar sau altul atîta vreme cît este util organismului. Ceea ce vreau să spun este să mîncaţi cu grijă, mîncaţi inteligent, mîncaţi doar cît aveţi nevoie (fără excese) şi, mai ales, faceţi cît mai mult efort fizic.

 

Articol preluat de aici.

Oameni prosti pupatori de moaste

De cîteva zile tot aud la ştiri de credinţa oamenilor adunaţi prin Moldova ca să pupe moaşte sfinte. Ba s-au înghesuit claie peste grămadă, ba au fost oameni care au leşinat din cauza epuizării (mai ales dacă era combinată cu lipsa mîncării din cauza postului negru), ba că s-au adunat cîteva zeci de mii de persoane din toată ţara, au aşteptat în frig şi pe timp de noapte la o coadă de 2 km ca să ajungă la raclă sfintei.

Azi este celebrarea sfintei Paraschiva, denumită şi sfînta Vineri, patroana oraşului Iaşi şi a Moldovei, ocrotitoarea celor în suferinţă. Adică un nou prilej de adunare a credincioşilor creştini.

Totuşi, cît de tîmpiţi trebuie să fie oamenii ca să se înghesuie să pupe racla cu nişte rămăşiţe umane? Eu zic că sînt foarte tîmpiţi. Pe lîngă ridicolul situaţiei, se mai pune problema transmiterii de viruşi şi bacterii prin acţiunea asta. Oamenii se expun incredibil fără să-şi ia prea multe măsuri de protecţie… şi se mai întreabă lumea de ce se mai îmbolnăvesc după aşa ceva sau de ce naiba apare o epidemie de (hai să zicem) răceală după asemenea chestii.

Unii vor spune (din nou) că este o dovadă de credinţă, dar din punctul meu de vedere e doar o dovadă de prostie. Să ofer respectele cuiva este un lucru, să te închini unor rămăşiţe şi să cerşeşti ajutorul este cu totul altceva… Înţeleg raţional un asemenea mecanism, dar mi-e greu să accept o asemenea lipsă de demintate din partea unor creaturi care se consideră fiinţe umane.

Aaa, încă ceva: să nu vă prind că veţi începe să vă plîngeţi că nu respect credinţa altora. Acţiunea aia de pupare a unei racle n-are nici o legătură cu credinţa, ci cu demintatea/inteligenţa umană.

Articol preluat de aici.

Cica internetul ne face mai destepti

Căutam o informaţie şi am dat peste un articol de pe go4it.ro care spune că internetul ne face mai inteligenţi (chiar şi cu toate întrebările pe care autorul articolului şi le pune asta este concluzia generală). E corect, pentru că avem acces la mai multă informaţie decît înainte de existenţa internetului, iar inteligenţa se dezvoltă mai bine în asemenea condiţii. Un alt aspect al accesului la internet este ar putea duce la o anumită “relaxare mintală” pentru că este mai uşor să cauţi informaţii deja gîndite decît să le procesezi pe cont propriu. Diferenţa dintre cele două aspecte este făcută de personalitate.

Dar asta e în teorie. Practica se potriveşte destul de puţin cu teora de mai sus. În teorie aproape toată lumea ştie să navigheze pe reţea, în practică mulţi sînt începători şi o mare parte dintre ei vor rămîne mereu aşa. Am întîlnit asemenea cîteva cazuri prin România noastră cea magnifică. Atunci cînd cineva nu este în stare să acceseze un site fără să foloseasca motoarele de căutare pentru a-i găsi locaţia nu prea poate avea pretenţii să înveţe prea multe de pe reţea. Căutările specifice, după un subiect anume, sînt ceva mai grele decît o simplă introducere a unor cuvinte în cîmpurile motoarelor de căutare. S-a ajuns ca unele motoare de căutare să se adapteze mai repede la utilizatori decît utilizatorii la motoarele de căutare.

Dar toate astea sînt o etapă. Cît de deştepţi sau de proşti vom deveni cu ajutorul internetului va rămîne să stabilim la momentul potrivit, sau să stabilească alţii pentru noi.

Articol preluat de aici.