Ete, pula! Pe urmă vin alţii! Vezi cum o dai pe politică?

A apărut primul ţînţar. Ia masa pe piciorul meu: părul ţine loc de faţă de masă, cu tacîmurile se descurcă singur. Îl iau din scurt:

– Ce faci, mă?

– Nu-ţi dai seama?

– Sugi?

– Nu fi porc.

– Scuze. Bine, ce faci atunci?

– Sug.

– De la mine, monşer?

– Asta-i situaţia!

Încerc să-l ţin de vorbă. În timpul ăsta pregătesc deja palma. O ridic încet, discret, să nu bage de seamă.

– Las-o baltă…, îmi zice în zeflemea.

– Pardon?

– Cu palma.

– Păi…

– Da, ştiu. Datoria ta e să încerci, dar iar îţi razi o ditamai bucata pe picior şi pe urmă urli ca fraierul şi dai tot pe mine vina.

– Şi ce ar trebui să fac?

– Să mă laşi să sug de la tine. Pînă mă satur. Şi pe urmă plec.

– Şi scap după aia?

– Ete, pula! Pe urmă vin alţii! Vezi cum o dai pe politică?