Prostituţia politică şi moţiunea de cenzură

Se spune că prostituţia este cea mai veche meserie din lume, o metodă de canalizare a instinctului sexual nefolosit şi de cîştigare/manipulare de pe urma aceste manevre. Se ia masculul, se duce la femela comunală, o fac de cîte ori are ocazia (adică cît îl ţine unealta şi punga) se mai eliberează de stres, bani şi preocupări mai mult sau mai puţin existenţiale şi apoi îşi văd fiecare de drumul lor… pînă data următoare cînd repetă manevra. Fiecare au ceva de cîştigat, chiar dacă de multe ori femela comunală este la îndemîna vreunei şletei de căţelandri fără stăpîn care profită la rîndul lor de situaţia existentă.

Dar mai există o altă meserie la fel de veche ca prostituţia, apărută din alt fel de necesitate, dar care implică tot o formă de supravieţuire, de data aceasta a individului şi nu a speciei. Este vorba de politică. Este forma de supravieţuire a acelor persoane (masculi sau femele) care nu au forţa fizică necesară luptei cu gorilele care au vrut întotdeauna să domine comunitatea. Unii au preferat să se supună, nevînd nici un fel de armă cu ajutorul căreia să riposteze, alţii au preferat să folosească şiretenia pentru a răspunde forţei prin metode care să o facă un aliat de nădejde sau, eventual, inutilizabilă împotriva lor. Adică în loc să pună mîna pe bîtă să le dea în cap la ceilalţi ei au preferat să folosească cuvîntul pentru a-i face pe ceilalţi să pună bîta la o parte sau să o folosească în alte scopuri. Specializarea apărută de-a lungul istoriei a dus la existenţa unui cuvînt nou şi a unei întregi clase politice aservită lui.

Combinînd aceste două meserii, căci au prea multe asemănări pentru a putea fi în întregime separate, se poate spune că au existat de multe ori prostituate care au făcut politică (şi cîteva chiar au intrat în istorie pentru modul în care au făcut-o), dar şi că au existat mulţi politicieni care s-au prostituat pentru a dobîndi un cîştig cît mai mare… sau pentru a păstra fiecare fărîmă de putere pe care au cîştigat-o.

Cel mai bun exemplu în aceste sens, acela al prostituţiei politice, este UDMR-ul. Apărut pe piaţa politicului din România în anii de după revoluţie, a făcut de mai multe ori parte din coaliţia de la putere, schimbînd partenerii politici la fel de des precum îşi schimbă unii şosetele. Scopul lor a fost mereu acela de a rămîne mereu la guvernare, ştiind că dacă pierdeau prilejul nu aveau cum să mai supravieţuiască mult timp în arenă. Nu le cunosc jocurile politice, dar din punctul meu de vedere ăştia ar fi în stare să vîndă absolut tot (chiar şi sufletul, dacă le-a mai rămas în posesie pînă acum) şi să facă orice tîrg ca să nu îşi piardă poziţia.

Aţi auzit de moţiunea de cenzură, nu? PSD-ul a iniţiat-o împotriva guvernului PDL şi vor să o depună peste două zile, miercuri, 27 octombrie 2010. Ceva mai devreme reprezentanţii UDRM au ieşit la rampă să anunţe că nu vor susţine moţiunea aia. Dincolo de declaraţiile lor scose din burtă (adică nişte motive oarecare, fără importanţă), nu vor să piardă ce au deja. Viitorul lor este foarte nesigur şi ei sînt foarte conştienţi de asta, le este chiar frică de un viitor în care nu vor fi la putere.

Voi ce părere aveţi despre ei? Eu zic că zilele lor sînt numărate. Va veni o perioadă în care nu vor mai reuşi să se adapteze şi vor deveni praful istorie, aşa cum merită. Au făcut prea mult rău pentru românii din ţara asta pentru a fi amintiţi de bine. Dacă aş risca o estimare, aş zice să limita de viaţă a acestui partid va fi atinsă în următoarele 12-14 luni.

 

Articol preluat de aici.

Legalizarea prostitutiei, o forma de sclavie moderna

Recunosc, mi-au cam lipsit ştirile în ultimele zile. Nu cred că am pierdut prea mult, mă gîndesc că circul românesc nu s-a modificat chiar atît de drastic încît să fie de nerecunoscut… aş fi aflat chiar şi eu. Dar ce să-i fac, am fost prins cu treabă şi n-am mai apucat să le urmăresc cu atenţie… doar ce-am auzit la radio şi pe cînd treceam (chiar ocazional), prin faţa televizorului aprins. În seara asta am prins nişte momente mai libere şi am aruncat o privire pe hotnews… una dintre ştirile de acolo prezenta un comunicat al Patriarhiei Române care m-a făcut să rîd în hohote şi a recompensat, cel puţin parţial, lipsa de ştiri din ultimele zile.

Comunicatul de presă al cărui titlu l-am preluat este aici, este un răspuns la o propunere de lege a lui Silviu Prigoană şi spune că legalizarea prostituţiei intensifică degradarea morală a societăţii, contribuie la proliferarea diferitelor boli şi la creşterea numărului divorţurilor, iar femeilor prinse în această sclavie li se afectează iremediabil sănătatea psihică şi fizică, precum şi demnitatea socială.

Am început să rîd atît de bine pentru că ăştia de la patriarhie sînt cam duşi cu sorcova. Ai putea zice că nu trăiesc împreună cu noi în lumea asta. Prostituţia deja există, şi este o meserie foarte veche (nu se spune degeaba că este cea mai veche), iar oamenii care vor să meargă la tîrfe o fac oricum, indiferent dacă activitatea acestora este sau nu autorizată legal. O legalizare ar reprezenta un control ceva mai strict al unei activităţi care nu a putut fi eliminată în ultimele zeci de mii de ani, ar reprezenta o asigurare a unor controloare medicale periodice (fie ele aşa cum sînt, ţinînd cont de starea medicinii). Nu ştiu în ce măsură prostituatele de acum au acces la servicii medicale speciale meseriei lor.

Nu pot vorbi în numele unei femei, dar poate se va găsi vreo femeie care să citească acest articol şi să-mi spună: sexul repetat şi constant a reprezentat o afecţiune iremediabilă a sănătăţii psihice şi fizice? Pe mine încă nu m-a afectat, dar nu sînt nici femeie şi nici tîrfă.

Iar divorţurile… dacă un cuplu nu se înţelege el se va despărţi oricum, indiferent de legalizarea prostituţiei. Eu aş zice că o asemenea manevră ar ajuta la salvarea multor cupluri… dacă pe ea o doare mereu capul sau face sex ca o botă el, virilul mascul al familiei, are doar două posibilităţi: o mînă bună sau o altă femeie. Adică fie o amantă fie o prostituată. Ştiu că vouă, femeilor, nu vă place să fiţi înşelate, dar spuneţi cinstit: dacă tot ar fi să fiţi înşelate şi nu aţi putea să evitaţi asta, aţi prefera o relaţie de durată cu o amantă sau una temporară cu o tîrfă?

Ştirea de pe hotnews mai precizează că Silviu Prigoană a depus ieri la Parlament o propunere privind legalizarea prostituţiei definită ca “activitate cu caracter sexual autorizată” care se poate desfăşura independent sau “în cadru organizat”, în case de toleranţă. Eu aprob o asemenea idee… dar sînt conştient că, deşi unele idei sînt bune, practica este ceea ce ne omoară pe noi, românii.

Articol preluat de aici.